În cele din urmă, se pare că racheta despre care se spusese că va lovi Luna la data de 4 martie nu aparține SpaceX.
Astronomul care a anunțat impactul iminent, Bill Gray, a dezvăluit că a comis o eroare atunci când a identificat racheta ca fiind un Falcon 9 al SpaceX – care a ajutat la lansarea satelitului Deep Space Climate Observatory în 2015, potrivit Space.
Mai degrabă, Gray sugerează că ar putea fi vorba despre o componentă din racheta Long March 3C care a contribuit la misiunea lunară chineză Chang’e 5-T1 din octombrie 2014.
Gray este responsabil cu gestionarea software-ului care este folosit pentru monitorizarea obiectelor din apropierea Pământului. El a corectat ipoteza postulată inițial, printr-o notă de corecție pe site-ul său. Acest demers a avut loc pe 12 februarie, după ce a primit un mesaj de la Jon Giorgini, inginer la Jet Propulsion Laboratory din cadrul NASA.
Acesta din urmă i-a explicat lui Gray că traiectoria aparatului DSCOVR nu se apropia nicidecum de Lună, motiv pentru care ar fi ciudat ca partea de rachetă să se lovească de satelitul natural.
Însă, indiferent de povestea originii componentei de rachetă, un impact cu suprafața lunii tot va avea loc pe data de 4 martie. Cu toate acestea, impactul nu va putea fi observat de pe Pământ. Cu toate acestea, Gray a explicat motivul pentru care a făcut această confuzie.
„Impulsionat de emailul de la Jon, am căutat în arhivele electronice pentru a-mi explica motivul pentru care am identificat inițial obiectul ca fiind o componentă a DSCOVR, acum șapte ani. Am făcut aceste căutări cu convingerea că teoria mea era corectă”, a spus Gray.
El s-a folosit de datele Catalina Sky Survey care supraveghează obiectele din apropierea Pământului, cu scopul de a evalua gradul de risc pe care acestea îl prezintă pentru planetă. Catalina a identificat un obiect, cam la o lună după lansarea DSCOVR, numit WE0913A, obiect despre care s-a crezut inițial că este unul natural.
„La scurt timp după, un astronom din Brazilia scria pe un grup că obiectul orbita Pământul și nu Soarele, ceea ce sugera că există varianta ca acesta să fie făcut de mâna omului”, mai completa Gray. După o serie de discuții cu astronomul, Gray a descoperit că WE0913A trecuse de Lună la două zile de lansarea DSCOVR.
„Alături de alți cercetători am ajuns să credem că este vorba de componentele rachetei Falcon 9. Obiectul avea strălucirea potrivită, a apărut la momentul potrivit și pe traiectoria necesară pentru a ne face să tragem aceste concluzii”, a completat Gray. Cu toate acestea, el a acceptat faptul că dovezile erau circumstanțiale și nu complete.
„Ar fi trebuit să observ nepotrivirile legate de orbita WE0913A. Presupunând lipsa unor manevre, ar fi fost ciudată orbita sa din jurul Pământului, înainte de zborul lunar. La cel mai înalt punct ar fi trebuit să fie aproape de orbita Lunii, iar la perigeu, cam la o treime din acea distanță”.
La început, Gray a crezut că aceste variații sunt datorate combustibilului rămas, lucru comun la rachetele mai vechi. Acestea fiind spuse, o asemenea schimbare a traiectoriei DSCOVR ar fi necesitat o cantitate neobișnuită de combustibil.
„Nu știam traiectoria pentru DSCOVR la acel moment, iar zborul lunar părea plauzibil, de vreme ce multe nave se folosesc de zborul pe lângă acest satelit pentru a-și calibra orbitele”, a spus Gray. Dar după ce a primit acel mail a cercetat înregistrările unei lansări care să fi avut loc nu mai devreme de martie 2015, „pe o orbită superioară și trecând pe lângă Lună”.
Aceste noi direcții de investigație l-au condus la Chang’e 5-T1. Chiar și așa, dovezile nu au un caracter conclusiv și se bazează pe calcularea proiecției orbitei la acel moment, dar confirmarea a venit din partea lui Jonathan McDowell, un astrofizician din cadrul Centrului Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică. Cu toate acestea, din anumite puncte de vedere, dovezile sunt tot circumstanțiale, precizează LiveScience.
Impactul unui astfel de satelit cu suprafața Lunii ar putea avea consecințe ce trebuie luate în calcul. Chiar dacă la o primă vedere încă un crater în afară de alte milioane nu ar însemna mare lucru, lucrurile nu stau chiar așa. Este vorba de contaminarea Lunii cu microbi sau molecule, care, pe viitor, ar putea să fie confundate cu forme de viață originare de pe satelitul nostru natural.
Cea mai mare rachetă asamblată vreodată aparține SpaceX. Un braț robotic gigant a montat-o
Sateliții Starlink s-au transformat în „mingi de foc” în atmosferă. Imaginile sunt dramatice
Un satelit chinez, observat în timp ce apucă un alt satelit și îl aruncă de pe orbita Pământului
Roverul Yutu-2 al Chinei s-a apropiat de „Cubul de pe Lună” și a dezvăluit ce este cu adevărat